Mulți sportivi se confruntă cu îndoieli, teama de eșec sau sentimentul că nu sunt suficient de pregătiți.
Acest articol este pentru tine, mamă de sportiv, care vrei să-ți ajuți copilul să transforme emoțiile copleșitoare în încredere și putere interioară.
Hai să spunem lucrurilor pe nume: ne e frică de emoțiile intense, și acest lucru se întâmplă pentru că nu prea ne ghidează nimeni cum să le gestionăm. Facem atâția ani de școală, dar materia ”Emoțiile noastre și gestionarea lor ”, o învățăm din mers, în viață.
Cum ar fi dacă ți-aș spune că emoțiile – sunt aliați, nu dușmani ?
Emoțiile înaintea unei competiții sunt absolut normale. Ele indică faptul că sportivul își dorește să performeze bine.
Problema apare când emoțiile devin prea intense, transformându-se în anxietate.
Cum putem transforma emoțiile dintr-un obstacol într-un aliat?
Prin antrenarea încrederii în sine. Și aici, dragi părinți, puteți da o mână de ajutor .
Vă propun 3 pași pentru construirea încrederii (fără a avea pretenția că am acoperit subiectul):
Pasul nr. 1. Concentrează-te pe ceea ce se poate controla
De multe ori, sportivii își consumă energia îngrijorându-se pentru factori externi: publicul, adversarii sau greșelile posibile.
Încurajează-ți copilul să se concentreze pe ceea ce poate controla: atitudinea, efortul și strategia personală.
Exemplu practic: Înaintea unei competiții, ghidați sportivul să-și repete în gând:
„Eu mă concentrez pe ceea ce pot controla. Dau tot ce am mai bun.”
Acest tip de autosugestie reduce stresul legat de lucrurile imprevizibile.
Pasul nr. 2. Exersează vizualizarea succesului
Mintea noastră nu face diferența între imaginație și realitate, motiv pentru care vizualizarea unei performanțe reușite poate crește încrederea.
Încurajează-l să își imagineze detaliat cum execută perfect tehnica, cum simte bucuria succesului sau cum gestionează o situație dificilă cu calm.
Exemplu practic:
Cu o săptămână înainte de competiție, ghidați-l să petreacă 5-10 minute pe zi într-un loc liniștit, imaginându-și cum dă tot ce are mai bun.
Pasul nr. 3. Întărește autodialogul pozitiv
Cuvintele pe care ni le spunem în minte ne pot ridica sau, dimpotrivă, ne pot doborî.
Dacă sportivul tău are tendința să-și spună: „Nu sunt suficient de bun” sau „Sigur o să greșesc”, ajută-l să înlocuiască aceste gânduri cu afirmații constructive.
Exemplu practic: Faceți împreună o listă de afirmații pozitive, cum ar fi:
„Sunt pregătit.”
„Pot să fac asta.”
Lipiți-le undeva vizibil, pe oglinda din cameră sau în ghiozdanul pentru sport.
Din dorința de a ajuta, apar greșeli frecvente ale părinților:
- Presiune excesivă asupra rezultatelor:
Mulți părinți pun accent pe câștig, ceea ce amplifică anxietatea copiilor. În schimb, concentrați-vă pe progres, efort și învățare.
Încurajează-ți copilul să se bucure de proces, nu doar de rezultat.
Spune-i:
„Sunt mândru de tine pentru că muncești din greu.”
- Compararea cu alți sportivi
Fiecare copil are propriul ritm de dezvoltare. Compararea cu colegii poate submina încrederea copilului.
Evidențiază unicitatea lui, spunând:
„Progresul tău este ceea ce contează cel mai mult.”
- Lipsa susținerii emoționale în momentele dificile
Criticile dure după o competiție slabă pot afecta negativ stima de sine.
În momente dificile, folosește empatia. Întreabă:
„Ce ai învățat din această experiență? Cum te pot ajuta să te simți mai bine?”
Ce ne spun antrenorii? Iată câteva sfaturi de la antrenori:
- Răbdarea este cheia: „Copiii învață din greșeli. Nu îi grăbiți să fie perfecți.” – Antrenor de fotbal juniori.
- Susținerea contează mai mult decât critica: „Lăudați progresul și efortul, nu doar rezultatul final.” – Antrenor de gimnastică.
- Colaborați cu copilul: „Întrebați-l ce strategie l-ar ajuta să gestioneze emoțiile, în loc să-i impuneți soluții.” – Psiholog sportiv.
Și poate vă ajută studiile care susțin aceste strategii:
– Studiul lui *Hatzigeorgiadis și colab. (2009)* a demonstrat că vorbirea pozitivă îmbunătățește performanța sportivă. ([Link către studiu](https://doi.org/10.1016/j.psychsport.2008.07.002))
– Cercetarea lui *Driskell și colab. (1994)* arată că antrenamentul mental prin vizualizare poate crește încrederea în sine. ([Link către studiu](https://doi.org/10.1037/0033-2909.116.1.14))
– *Gross și Thompson (2007)* subliniază că gestionarea emoțiilor reduce stresul competitiv. ([Link către studiu](https://doi.org/10.1016/B978-012800649-8.00001-1))
Povestea Anei – Exemplu de succes
Ana, o tânără jucătoare de tenis de 14 ani, avea mereu emoții puternice înaintea competițiilor. Frica de a greși o paraliza. Împreună cu mama ei, a început să lucreze la vorbirea pozitivă, spunându-și zilnic:
„Mă concentrez pe jocul meu, nu pe rezultat.”
De asemenea, a exersat vizualizarea succesului în fiecare seară. După câteva luni, Ana a început să intre pe teren cu un zâmbet pe față și o siguranță vizibilă în propriile forțe.
În următoarea competiție, exersați fraza următoare cu sportivul familiei:
„Încrederea nu vine din a ști că nu vei greși niciodată, ci din a ști că vei face față greșelilor.”
Vorbiți deschis despre eșecuri, dați-le exemple personale, spuneți-le cum v-ați simțit și ce ați fi avut nevoie în acel moment. Veți facilita comunicarea și veți regla emoțiile intense.
Cum puteți ajuta?
Împărtășește și inspiră și tu dragă părinte de sportiv!
Acest articol este o invitație să reflectezi la importanța încrederii în sine și să pui în practică aceste strategii alături de copilul tău.
Dacă ți-a fost util, redistribuie-l pentru a ajuta și alți părinți să sprijine sportivii în călătoria lor către succes!
Pentru mai multe resurse și articole inspiraționale, te aștept pe [ninaburu.ro](https://www.ninaburu.ro).
Tu cum susții încrederea copilului tău înaintea competițiilor? Lasă un comentariu!
Nina Buru, Psiholog Sportiv